Ai auzit vreodata, prietene, de Mine,
Pe cand in largul lumii, cutreierai semet,
Pe cand cu lanci si scuturi, cohortele straine,
Te cautau sa-ti ceara
Al vietii tale pret?
Ai auzit vreodata, prietene, de Mine,
Cand floarea tineretii isi scutura podoaba,
Ca sa te scap de lanturi,
De moarte si rusine,
Eu am murit pe cruce, in locul tau,
Baraba!(x2)
Eu rasadisem pacea, tu semanai furtuna,
Si pe-amandoi multimea
Ne-a pus pe un cantar...
Minciuna cea din umbra
Alese atunci minciuna,
Talharii cei cu vaza
Cerura pe-un talhar.
Puteam sa zbor din lume,
Satul de-a ei urgie,
Si-atunci multimea oarba,
Te-ar fi cerut degeaba;
Dar m-am gandit la tine,
Privind spre vesnicie,
Si am murit pe cruce, in locul tau,
Baraba!(x2)
Te chem si astazi, vino,
Si vom strabate norii!
Te-am cautat cu lacrimi,
Prin spini si bolovani...
Dar vremea e trazie,
Mijesc pe dealuri zorii
Si ceru-ntreg te-asteapta, de doua mii de ani!
De-ai stii ce neagra noapte
Si ce adanc fierbinte
Va fi cand suferinta
Nu va cunoaste graba!
Vei plange intotdeauna
Si-ti vei aduce aminte
Ca am murit pe cruce, ïn locul tau,
Baraba! (x2)
