Deodata imi vin in minte toate amintirile...
Lucruri triste, lumini rupte la un capat de noapte,
Fericiri pierdute, decupate din blocuri de iluzii,
Ganduri uitate si reesapate la vulcanizari private,
Casete si poze puse in geamantane cu curea de schimb si chei de rezerva...
Tamp stau si ma uit dupa tine, sa vad de unde vii
Pe trotuarul vechi, lustruit dupa o ploaie marunta.
Nu mai rezist sa fiu scutul cavalerului pierdut in istorii desarte...
Nu mai sunt eu... cum spuneai intr-o carte.
De fapt, de ce ma strig cu numele tau?
De ce ma mir mereu ca nu am soare si licori?
Crengile mele n-au baut mïreasma de parfum adevarat de ... mult.
