Mi-am tras norocul la sorti nu mia picat...ce ghinion ca nam putut sa dau spaga sa am norocul
tuturor...si de aia mor k nu pot sa traiesc asa cum imi e voia...si nu stiu sigur dak am dat sau
nu...in paranoia
Cu ochii-n becul stins privesc...la ce vedeam odata intro lume ce demult parca sa lasat
uitata...alerg singur printre amintiri...de ce te miri ? cand ma vezi ca nu ma vad si ma regasesc
doar in priviri. ..AM.. ochii tulburi...privirea jos si ma intreb de ce ma intrebi prea multe
lucruri fara rost...AM...nopti in spate si zile-n fatza as putea sa am si-o viatza dar prefer sa ma
fac varza...cu toate astea ma simt perfect precum un antidot utilizat...dar fara efect...si zile
trec si nopti mai vin si...desi sunt fericit parca incep sa ma deprim...
Si ma enervez si ma deprim...si ma descarc dar numi revin...si ma privesc dar nu ma vad...cu ochii
plini de lacrimi rad...si nam putut dar as fi vrut...vreau sa vorbesc dar raman mut...nu vreau nimic
din ce-am avut...n-am viitor dar am trecut...
Cand unii plang fara lacrimi dar altii doar in gand mai rad...si se fac ca nu mai vad timpul...pe
langa ei trecand...cu ochii-n ceas mereu detestand...orice minut intr-un vacarm dormind continuu dar
n-au mai visat demult... ; 10 mii de ganduri intrun gram de fericire...poti trai intens o clipa si
sa mori o veshnicie...poti so iei pe scurtatura cand crezi ca viatza e prea lunga...poti sa te nasti
in timp de-o ora si sa mori intr-o secunda...
Mi-am tras norocul la sorti nu mia picat...ce ghinion ca nam putut sa dau spaga sa am norocul
tuturor...si de aia mor k nu pot sa traiesc asa cum imi e voia...si nu stiu sigur dak am dat sau
nu...in paranoia
Orice pact este din start un adevar denaturat...plecat din cap tinut din suflet te face doar pe loc
uitat...si vrei sa pleci nu poti sa mergi...si te prefaci ca nu-ntelegi... ca tiai scris singur pana
acum...tot ce deacum incepi sa stergi...ai spus multe-ntrun sfarsit insa putini teau auzit...dar mai
putini au inteles...orice-nceput e un sfarsit...
al tau , al lor , a tot cea fost...si multe lucruri fara rost tin-acum capul de afis dintrun trecut
victorios...mereu,adesea, uneori cauti desert gasesti comori...dezamagit ca esti fericit...cu prea
putin dintrun nimic...ai vrea sa poti sa vrei mai mult...puteai sa stii dar nai stiut...acum alergi
dar stand pe loc...ce ghinion ca ai noroc...sa n-ai noroc de oameni buni...si sa renunti cand
inca-nduri...sa te rogi cand inca-njuri...muncesti corect dar inca furi...
Dormi inconstient...esti un intreg doar din franturi...si te trezesti ca-ti traiesti gandurile
printre taraturi... d’aia urasti ziua de maine...dar te bucuri ca-i azi intrun final sperand
sa urci...te multumesti numai sa cazi...si itzi arzi sperante, vise, panicat urland ceva cu gandul
disperat...k-ai vrea sa te trezesti altcineva...
Mi-am tras norocul la sorti nu mia picat...ce ghinion ca nam putut sa dau spaga sa am norocul
tuturor...si de aia mor k nu pot sa traiesc asa cum imi e voia...si nu stiu sigur dak am dat sau
nu...in paranoia
Vreau sa ma-mpac cu gandu caci mam pus rau cu celalalte...nu prin fapte sau prin vorbe ci prin
zambete desarte...caci mai departe mai aproape de ceea ce vedem cat mai departe si prin viata nastem
moarte...cand reunirea ne desparte...
Cand te distrezi plictisit...agonisesti ce-ai irosit...caci folosesti fara folos orice chiar dak
n-ai nimic...si vrei sa mori dar crezi ca-i prea putin sa uiti de suferintza...nu poti sa faci
recurs cand viatza iti dicteaza o sentintza ; poti sa-ti iei gandul de la ganduri...sa te apuci sa
furi in randuri...sa faci praf mii de idei sa-i dezgropi pe cei din scanduri...sa-i ridici pe cei de
jos sa nu mai fii cum ai mai fost... sa-ti cauti un rost in viatza doar ca sa vezi k n-are rost...
Mi-am tras norocul la sorti nu mia picat...ce ghinion ca nam putut sa dau spaga sa am norocul
tuturor...si de aia mor k nu pot sa traiesc asa cum imi e voia...si nu stiu sigur dak am dat sau
nu...ïn paranoïa
