Ieri imi urcai din gand in vis
Si din poveste-n poezie,
Pasind din cer in paradis
Si din frumos in feerie.
Si-mi mai urcai din piept in dor
Si din priviri in sarutare
Cu ochiul greu si pas usor,
Catre sublim dinspre-ncantare...
Un timp mi-ai fost si chin si leac
In soiul asta de risipa
De fericir cu iz de veac
Ce-apoi s-au stins in doar o clipa,
Caci brusc ai inceput sa-mi cazi
Din aspiratie-n rutina,
Inspre ridicol din extaz
Si din neprihanire-n vina...
Azi, muntele cu vant si ploi,
Te-mpinge repede spre vale,
De la iluzia din noi,
Catre naravurile tale.
Din umbra mitului ce-ai fost,
Ramai un ciob de amintire,
Cazand in jalnic din anost
Si din dezastru-n naruire...
28 februarïe 2012
